O cameră de supraveghere montată pe fațada unei clădiri vede, de obicei, mai mult decât intrarea: un drum, o intersecție, o rampă de încărcare. Pentru un proprietar, asta e un detaliu. Pentru un serviciu de informații străin, poate fi o sursă valoroasă. În iulie 2026, serviciile de informații ale Olandei au avertizat public că exact acest lucru se întâmplă deja în Europa.
Avertizarea serviciilor olandeze
Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD) și Serviciul de Informații Militare (MIVD) din Olanda au publicat un aviz de securitate cibernetică în care arată că actori statali ruși compromit sistematic camere IP din Olanda, din alte state membre UE și NATO și din Ucraina. Cel puțin un serviciu de informații rus folosește programe de recunoaștere a imaginii pentru a căuta automat, în fluxurile video, vehicule militare și încărcătura transportată. Astfel pot fi deduse rute de transport militar și livrări de armament către Ucraina. În Ucraina, informațiile din camere au fost folosite pentru a localiza militari și echipamente.
Modul de acces descris este banal: atacatorii caută în internet camere după caracteristicile lor, apoi profită de faptul că multe au parole implicite, firmware vechi și setări din fabrică.
Nu doar spionaj
Pe 14 septembrie 2026, Centrul pentru Securitate Cibernetică al Belgiei (CCB) a lărgit tabloul: camerele compromise sunt folosite și în botneturi pentru atacuri DDoS, ca punct de pivot pentru a pătrunde în rețeaua unei firme, ca „dovadă” în revendicările grupărilor de hacktiviști sau pentru a pregăti furturi, prin urmărirea programului unei clădiri.
Și în România tema a fost pe agenda autorităților. În februarie 2026, DNSC a semnalat o vulnerabilitate critică (CVE-2026-1670, scor 9,8) în mai multe produse CCTV Honeywell, care permitea preluarea contului prin schimbarea, fără autentificare, a adresei de e-mail folosite la resetarea parolei. Printre recomandări: izolarea echipamentelor CCTV într-o zonă de rețea dedicată, acces de la distanță doar prin VPN și dezactivarea UPnP.
De ce contează pentru instituțiile din România
România este stat de frontieră al NATO și al UE, are coridoare de transport importante către Ucraina și Republica Moldova, iar camerele primăriilor, școlilor, depozitelor și benzinăriilor filmează adesea drumuri publice. Un sistem lăsat cu setările din fabrică nu este doar o problemă de confidențialitate a datelor, conform GDPR, ci poate deveni, fără știrea proprietarului, un punct de observație pentru altcineva.
Recomandări practice
- Nicio cameră direct în internet. Fără port forwarding, fără UPnP; acces de la distanță doar prin VPN.
- Dezactivați protocoalele nefolosite: Telnet, SSH, FTP, UPnP, Bonjour. Folosiți HTTPS și, unde se poate, RTSP securizat.
- Schimbați parolele implicite la instalare, cu parole lungi și unice, și folosiți conturi separate: administratorul nu se folosește pentru vizionare.
- VLAN dedicat pentru camere, separat de rețeaua administrativă.
- Revizuiți câmpul vizual. Încadrați camera strict pe zona care trebuie supravegheată și folosiți măștile de confidențialitate pentru drumuri publice sau zone sensibile. Este și o cerință de proporționalitate din GDPR.
- Țineți firmware-ul la zi și alegeți echipamente cu suport de securitate pe mai mulți ani. Înlocuiți camerele care nu mai primesc actualizări.
- Verificați jurnalele pentru autentificări eșuate urmate de una reușită, semn tipic de ghicire a parolei.
Concluzie
O cameră bine configurată protejează; una lăsată „din cutie” poate lucra împotriva celui care a cumpărat-o. Southwest Digital, firmă licențiată IGPR pentru sisteme de securitate, vă poate ajuta cu un audit al sistemului de supraveghere: expunere în internet, conturi, firmware, unghiuri de filmare și conformitate.